Accidentul vascular cerebral (AVC), cunoscut și sub numele de atac cerebral, este o urgență medicală majoră care necesită intervenție imediată. Este una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel mondial. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și tratamentelor disponibile pentru AVC este esențială pentru a reduce riscurile și a îmbunătăți prognosticul celor afectați.
Ce este un accident vascular cerebral?
AVC-ul apare atunci când aportul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ, privând țesutul cerebral de oxigen și substanțe nutritive. În câteva minute, celulele creierului încep să moară, ceea ce poate duce la leziuni cerebrale permanente și, în cazuri severe, la deces.
Tipuri de AVC
AVC ischemic
AVC-ul ischemic este cel mai comun tip, reprezentând aproximativ 85% din toate cazurile de AVC. Acesta apare atunci când un vas de sânge care alimentează creierul este blocat de un cheag de sânge. Blocajul poate fi cauzat de:
- Tromboză: formarea unui cheag de sânge într-un vas de sânge din creier.
- Embolie: un cheag de sânge care se formează în altă parte a corpului și este transportat către creier.
AVC hemoragic
AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge, provocând sângerare în creier. Acest tip de AVC poate fi cauzat de:
- Hipertensiune arterială: presiunea ridicată a sângelui poate slăbi pereții vaselor de sânge, provocând ruperea acestora.
- Anevrism: o zonă slăbită și dilatată a unui vas de sânge care se poate rupe și provoca sângerare.
Atac ischemic tranzitoriu (AIT)
AIT-ul, cunoscut și sub numele de „mini-AVC”, este un episod temporar de simptome asemănătoare AVC-ului, care dispare de obicei în câteva minute sau ore. Deși nu provoacă daune permanente, AIT-ul este un avertisment serios și indică un risc crescut de a suferi un AVC major.
Cauzele și factorii de risc
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru AVC. Tensiunea arterială ridicată poate deteriora vasele de sânge din creier și poate contribui la formarea cheagurilor de sânge sau la ruperea vaselor de sânge.
Fumatul
Fumatul crește riscul de AVC prin deteriorarea vaselor de sânge și prin creșterea tendinței de formare a cheagurilor de sânge. Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de AVC.
Diabetul
Diabetul crește riscul de AVC prin afectarea vaselor de sânge și prin creșterea riscului de ateroscleroză (îngroșarea și întărirea arterelor). Controlul glicemiei este esențial pentru reducerea riscului de AVC la persoanele cu diabet.
Colesterolul ridicat
Nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterolul rău”) pot duce la acumularea de plăci în artere, ceea ce poate restricționa fluxul de sânge către creier și poate crește riscul de AVC. Dieta și medicamentele pot ajuta la gestionarea nivelurilor de colesterol.
Obezitatea și sedentarismul
Obezitatea și lipsa activității fizice sunt factori de risc majori pentru AVC. Adoptarea unui stil de viață activ și menținerea unei greutăți sănătoase pot reduce riscul de AVC.
Consumul excesiv de alcool
Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și riscul de AVC. Consumul moderat de alcool sau renunțarea completă la alcool poate ajuta la reducerea acestui risc.
Antecedente familiale
Istoricul familial de AVC poate crește riscul individual de a suferi un AVC. Este important să fii conștient de acest risc și să iei măsuri preventive adecvate.
Simptomele AVC-ului
Semnele timpurii ale AVC-ului
Recunoașterea rapidă a simptomelor AVC-ului este crucială pentru a primi tratament imediat. Cele mai comune semne ale unui AVC includ:
- Slăbiciune bruscă: pierderea forței musculare, în special pe o parte a corpului.
- Confuzie bruscă: dificultăți în vorbire sau înțelegere.
- Probleme de vedere: vedere încețoșată sau pierderea vederii la unul sau ambii ochi.
- Dificultăți de mers: pierderea echilibrului sau coordonării.
- Dureri de cap severe: dureri de cap bruște și intense, fără o cauză evidentă.
Cum să acționezi în caz de AVC
Dacă suspectezi că tu sau altcineva suferiți un AVC, este esențial să acționezi rapid. Utilizează metoda FAST pentru a recunoaște semnele unui AVC și pentru a acționa prompt:
- F (Face) – Față: roagă persoana să zâmbească. Observă dacă un colț al gurii este căzut.
- A (Arms) – Brațe: roagă persoana să ridice ambele brațe. Observă dacă unul dintre brațe coboară în mod involuntar.
- S (Speech) – Vorbire: roagă persoana să repete o propoziție simplă. Observă dacă vorbirea este neclară sau ciudată.
- T (Time) – Timp: dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112. Fiecare minut contează.
Diagnosticarea AVC-ului
Examenul fizic și istoricul medical
Medicul va efectua un examen fizic detaliat și va discuta istoricul medical al pacientului pentru a identifica factorii de risc și pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor.
Teste imagistice
Teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), sunt esențiale pentru a determina tipul de AVC și pentru a evalua severitatea acestuia. Aceste teste pot ajuta la identificarea blocajelor sau a sângerărilor în creier.
Teste de sânge
Testele de sânge pot ajuta la identificarea cauzelor subiacente ale AVC-ului, cum ar fi diabetul, nivelurile ridicate de colesterol sau problemele de coagulare a sângelui.
Electrocardiograma (EKG)
Un EKG poate detecta problemele cardiace, cum ar fi fibrilația atrială, care pot crește riscul de AVC. Monitorizarea ritmului cardiac este importantă pentru gestionarea riscului de AVC.
Tratamentul AVC-ului
Tratamentul de urgență
Tratamentul de urgență pentru AVC este crucial pentru a minimiza leziunile cerebrale și pentru a îmbunătăți prognosticul. Tratamentul variază în funcție de tipul de AVC.
AVC ischemic
Pentru AVC-ul ischemic, tratamentul de urgență include administrarea de medicamente trombolitice (de dizolvare a cheagurilor) pentru a restabili fluxul de sânge către creier. Aceste medicamente trebuie administrate cât mai curând posibil, ideal în primele 3-4 ore de la debutul simptomelor.
AVC hemoragic
Pentru AVC-ul hemoragic, tratamentul de urgență poate include măsuri pentru a reduce presiunea intracraniană și pentru a controla sângerarea. Acest lucru poate necesita intervenții chirurgicale sau alte proceduri medicale.
Reabilitarea post-AVC
Reabilitarea este o componentă esențială a recuperării după un AVC. Aceasta poate include:
- Terapie fizică: pentru a ajuta la recuperarea forței și mobilității.
- Terapie ocupațională: pentru a ajuta pacienții să își recâștige abilitățile necesare pentru activitățile zilnice.
- Logopedie: pentru a ajuta la îmbunătățirea vorbirii și a înghițirii.
- Consiliere psihologică: pentru a sprijini recuperarea emoțională și pentru a gestiona depresia sau anxietatea post-AVC.
Prevenirea recidivelor
Prevenirea unui alt AVC este crucială pentru pacienții care au suferit deja un atac cerebral. Măsurile preventive includ:
- Gestionarea tensiunii arteriale: menținerea tensiunii arteriale sub control prin dietă, exerciții fizice și medicamente.
- Controlul diabetului: monitorizarea și gestionarea glicemiei pentru a preveni complicațiile.
- Reducerea colesterolului: adoptarea unei diete sănătoase și utilizarea medicamentelor pentru a menține nivelurile de colesterol sub control.
- Renunțarea la fumat: evitarea fumatului pentru a reduce riscul de AVC și alte afecțiuni cardiovasculare.
- Exercițiile fizice regulate: menținerea unei activități fizice regulate pentru a îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și pentru a reduce riscul de AVC.
Accidentul vascular cerebral este o afecțiune gravă care necesită atenție imediată și tratament adecvat. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament disponibile poate ajuta la prevenirea AVC-ului și la îmbunătățirea calității vieții celor afectați. Este esențial să recunoaștem semnele unui AVC și să acționăm rapid pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil.