Europa ar putea diminua cu până la 40% costurile de funcționare a sistemului electric în anii 2030, dacă dezvoltă coordonat energia solară, stocarea în baterii și electrificarea. Estimarea apare într-un raport al Schneider Electric Research Institute (SERI), prezentat la summitul climatic COP31 al ONU, conform digi24.ro.
Același raport avertizează că o implementare dezechilibrată poate produce efectul opus: costuri totale cu până la 35% peste nivelul actual de referință. Riscul apare atunci când duratele de stocare ale diferitelor sisteme nu sunt corelate corespunzător.
Coordonarea investițiilor face diferența
Cercetătorii au evaluat 40.500 de scenarii, cu diverse combinații de costuri pentru panouri solare, baterii și rețele electrice. Analiza urmărește impactul extinderii resurselor energetice distribuite asupra cheltuielilor totale cu energia electrică.
Această categorie include instalații de mici dimensiuni, descentralizate: panouri montate pe acoperișuri, baterii, vehicule electrice și electrocasnice inteligente. Potrivit raportului, economiile rezultate ar putea aduce economiei mondiale, până în 2030, un beneficiu suplimentar echivalent cu 0,8% din PIB.
Bateriile permit folosirea surplusului produs de instalațiile solare atunci când producția depășește cererea. Totodată, ele reduc presiunea asupra rețelei în intervalele cu un consum ridicat, ceea ce le face unul dintre factorii importanți pentru costul întregului sistem.
Laurent Bataille, vicepreședinte executiv pentru operațiunile europene ale SERI, spune că extinderea producției trebuie însoțită de creșterea consumului de electricitate. „Întregul sistem devine mai ieftin doar dacă acestea funcționează în armonie”, explică el despre energia solară și baterii.
În opinia sa, prioritățile sunt accelerarea electrificării și încurajarea consumului flexibil, astfel încât vârfurile de cerere să fie reduse și capacitatea rețelei să fie utilizată mai bine.
Disputa privind sursele de electricitate
Electrificarea presupune înlocuirea tehnologiilor bazate pe combustibili fosili cu alternative electrice. Subiectul a provocat controverse la COP31, după angajamentul „35 până în 2035” al Turciei, țară care coorganizează summitul.
Obiectivul anunțat în iunie urmărește ca electricitatea să acopere 35% din cererea globală de energie până în 2035, față de aproximativ 23% în prezent.
Un studiu publicat pe 12 noiembrie arată că o lume electrificată ar risipi cu 61% mai puțină energie pentru aceleași servicii. Explicația ține parțial de pierderile de căldură asociate arderii combustibililor fosili.
Criticii cer însă ca angajamentul să menționeze explicit sursele curate. În lipsa acestei precizări, avertizează ei, guvernele ar putea prezenta dezvoltarea centralelor pe gaze drept progres în electrificare, afectând obiectivele climatice.
Sursă comunicateinpresa.ro
