Reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a reluat producția de energie după o oprire de aproape trei luni, însă revenirea sa nu garantează facturi mai mici pentru consumatorii din România, avertizează expertul în energie Ciprian Cherciu, conform digi24.ro.

Principalul efect al repornirii este reducerea riscului unor întreruperi controlate ale alimentării, explică specialistul. România continuă să importe electricitate în cea mai mare parte a zilei, iar producția internă nu acoperă necesarul de consum.

„Nu vor crește facturile atât de mult cât ar fi putut să crească fără acest reactor”, a declarat Cherciu. Potrivit acestuia, un reactor asigură aproximativ 10% din consumul țării. La momentul intervenției sale, importurile se situau, potrivit estimării lui, în jurul valorii de 2.000 MW.

Importurile din octombrie au depășit nivelurile din vară

Cherciu a indicat un episod pe care l-a plasat, cu aproximație, pe 3 octombrie, când România a importat între 3.400 și 3.500 MW. Capacitatea teoretică maximă de import, calculată pentru toate conexiunile cu țările vecine, este de aproximativ 4.000 MW, a precizat el.

Valorile din acel moment au fost peste cele de 2.800-3.000 MW înregistrate vara, când utilizarea aparatelor de aer condiționat ridica necesarul de energie în orele de seară. Episodul din octombrie s-a produs cu ambele reactoare oprite și pe fondul unor temperaturi mai scăzute.

În aceste condiții, sistemul s-a apropiat de limita la care ar fi putut fi aplicat planul de deconectări controlate discutat de Guvern, susține expertul. Revenirea reactorului 1 îndepărtează acest risc, fără să îl elimine. Cherciu a apreciat că o eventuală repornire a reactorului 2 ar reduce suplimentar presiunea, dar a avertizat că temperaturile scăzute vor aduce un consum mai mare.

Deficitul de producție și nevoia de electrificare

Dincolo de situația reactoarelor, Cherciu consideră că problema centrală rămâne incapacitatea României de a produce întreaga cantitate de electricitate necesară. Excedentele apar doar ocazional, de exemplu în perioade cu producție solară mai ridicată.

Expertul pune acest deficit în contextul electrificării transporturilor, încălzirii și industriei la nivel mondial. În opinia sa, România a rămas în urmă în acest proces, deși ar trebui să își mărească utilizarea energiei electrice în economie.

Cherciu a subliniat că țara poate produce electricitate din surse eoliene, solare, hidro și nucleare. Extinderea utilizării acesteia ar permite alimentarea mai multor activități din producția internă și ar limita expunerea la problemele rutelor de aprovizionare cu petrol și gaze, a explicat specialistul.

Foto: Getty Images

Sursă comunicateinpresa.ro